OK people...glad u're up...eu m-am trezit cam in urma cu o ora...am savurat incet si calm taria cafelei de dimineata si dulceata viciului bine stiut...tigara....am tras adanc aer in piept si m-am gandit...eu fortata de imprejurari,pe voi va sfatuiesc sa faceti asta asa k hrana sanatoasa pentru minte si suflet...azi m-am gandit sa-mi amintesc putin de toti acei oameni faini care au adus un strop de bine in viata mea...un suras,o lacrima de fericire sau de compasiune,de solidaritate,o imbratisare sincera,o prietenie,o iubire mai mica,o iubire mai mare...acei oameni care ti-au luat mana tremuranda si ti-au strans-o in pumnul lor atunci knd u ai simtit nevoia unei atingeri calde...si gandindu-ma la aceste persoane am realizat k au fost suficiente cele care s-au perindat in mintea mea...deci sunt norocoasa pentru ca atunci knd am avut nevoie,kiar dak nu constientizam intotdeauna,d-zeu mi-a intins intotdeauna un deget de care sa ma agat prin intermediul unui om bun...
Acum k mi-am adus aminte de fiecare in parte,ii las deoparte pe cei care sunt ink acolo,la locul lor caldut din interiorul meu si decid sa ma concentrez asupra celora care dintr-un motiv sau altul nu my sunt langa mine...sunt inside...da,dar nu my sunt langa mine,din motive mai mult sau mai putin cunoscute de mine...plangem ,poate ii regretam,poate ne doare sa ne aducem aminte si decidem sa ne facem k nu i-am cunoscut niciodata...cert este k dak sunt acolo,in suflet...si se bucura kiar si de o prezenta mik si efemera inseamna k au sau au avut o oarecare greutate in viata noastra...ne-au dat la un moment dat mai mult decat ar fi crezut si ei...si ne dau in continuare...de ce?pentru k orice fapta buna,orice clipa frumoasa are o amintire...cu ecou etern as zice eu...care rasuna de fiecare data knd decidem sa nu my fim asurziti de ritmul vietii cotidiene si sa-l auzim...un ecou intotdeauna dulce pentru k de lucrurile bune ne amintim cu drag dak le-am pretuit vreodata iar de cele mai putin bune ar trebui sa ne amintim la fel pentru k am invatat ceva din ele si am devenit noi mai buni...
ideea e ca in viata asta totul se intampla cu un motiv...nu ma kinui sa mai inteleg,sa mai caut raspunsuri pentru k mintea mea si sufletul meu,de cele mai multe ori subiective nu gasesc intotdeauna semnificatia potrivita...aleg sa traiesc...si mai ales sa REtraiesc...si ma simt bine...si iubesc orice amintire din viata mea,pentru k e a MEA...si ma defineste k om si ca spirit la un moment dat...
Dedic aceste ganduri lui Adi,care a plecat prea devreme dintre noi...
Acum k mi-am adus aminte de fiecare in parte,ii las deoparte pe cei care sunt ink acolo,la locul lor caldut din interiorul meu si decid sa ma concentrez asupra celora care dintr-un motiv sau altul nu my sunt langa mine...sunt inside...da,dar nu my sunt langa mine,din motive mai mult sau mai putin cunoscute de mine...plangem ,poate ii regretam,poate ne doare sa ne aducem aminte si decidem sa ne facem k nu i-am cunoscut niciodata...cert este k dak sunt acolo,in suflet...si se bucura kiar si de o prezenta mik si efemera inseamna k au sau au avut o oarecare greutate in viata noastra...ne-au dat la un moment dat mai mult decat ar fi crezut si ei...si ne dau in continuare...de ce?pentru k orice fapta buna,orice clipa frumoasa are o amintire...cu ecou etern as zice eu...care rasuna de fiecare data knd decidem sa nu my fim asurziti de ritmul vietii cotidiene si sa-l auzim...un ecou intotdeauna dulce pentru k de lucrurile bune ne amintim cu drag dak le-am pretuit vreodata iar de cele mai putin bune ar trebui sa ne amintim la fel pentru k am invatat ceva din ele si am devenit noi mai buni...
ideea e ca in viata asta totul se intampla cu un motiv...nu ma kinui sa mai inteleg,sa mai caut raspunsuri pentru k mintea mea si sufletul meu,de cele mai multe ori subiective nu gasesc intotdeauna semnificatia potrivita...aleg sa traiesc...si mai ales sa REtraiesc...si ma simt bine...si iubesc orice amintire din viata mea,pentru k e a MEA...si ma defineste k om si ca spirit la un moment dat...
Dedic aceste ganduri lui Adi,care a plecat prea devreme dintre noi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu